La inceput anii erau stanci. Stanci izbite de valul timpului.
Si nimic nu le misca.
Apoi anii au devenit stele.
Dispareau, apareau, nimic concis, nimic exact.
Acum anii sunt praf. Praf imprastiat peste tot de aceeasi nemiloasa aripa a timpului.
Calc in praf, respir praf, strang in maini doar praf.
Si nimic nu le misca.
Apoi anii au devenit stele.
Dispareau, apareau, nimic concis, nimic exact.
Acum anii sunt praf. Praf imprastiat peste tot de aceeasi nemiloasa aripa a timpului.
Calc in praf, respir praf, strang in maini doar praf.
